Ãëàâíàÿ » Êàòàëîã    
ðåôåðàòû Ðàçäåëû ðåôåðàòû
ðåôåðàòû
ðåôåðàòûÃëàâíàÿ

ðåôåðàòûÁèîëîãèÿ

ðåôåðàòûÁóõãàëòåðñêèé ó÷åò è àóäèò

ðåôåðàòûÂîåííàÿ êàôåäðà

ðåôåðàòûÃåîãðàôèÿ

ðåôåðàòûÃåîëîãèÿ

ðåôåðàòûÃðàôîëîãèÿ

ðåôåðàòûÄåíüãè è êðåäèò

ðåôåðàòûÅñòåñòâîçíàíèå

ðåôåðàòûÇîîëîãèÿ

ðåôåðàòûÈíâåñòèöèè

ðåôåðàòûÈíîñòðàííûå ÿçûêè

ðåôåðàòûÈñêóññòâî

ðåôåðàòûÈñòîðèÿ

ðåôåðàòûÊàðòîãðàôèÿ

ðåôåðàòûÊîìïüþòåðíûå ñåòè

ðåôåðàòûÊîìïüþòåðû ÝÂÌ

ðåôåðàòûÊîñìåòîëîãèÿ

ðåôåðàòûÊóëüòóðîëîãèÿ

ðåôåðàòûËèòåðàòóðà

ðåôåðàòûÌàðêåòèíã

ðåôåðàòûÌàòåìàòèêà

ðåôåðàòûÌàøèíîñòðîåíèå

ðåôåðàòûÌåäèöèíà

ðåôåðàòûÌåíåäæìåíò

ðåôåðàòûÌóçûêà

ðåôåðàòûÍàóêà è òåõíèêà

ðåôåðàòûÏåäàãîãèêà

ðåôåðàòûÏðàâî

ðåôåðàòûÏðîìûøëåííîñòü ïðîèçâîäñòâî

ðåôåðàòûÐàäèîýëåêòðîíèêà

ðåôåðàòûÐåêëàìà

ðåôåðàòûÐåôåðàòû ïî ãåîëîãèè

ðåôåðàòûÌåäèöèíñêèå íàóêàì

ðåôåðàòûÓïðàâëåíèå

ðåôåðàòûÔèçèêà

ðåôåðàòûÔèëîñîôèÿ

ðåôåðàòûÔèíàíñû

ðåôåðàòûÔîòîãðàôèÿ

ðåôåðàòûÕèìèÿ

ðåôåðàòûÝêîíîìèêà

ðåôåðàòû
ðåôåðàòû Èíôîðìàöèÿ ðåôåðàòû
ðåôåðàòû
ðåôåðàòû

Toma Cerba

T O M A C I O R B ?

În ?ara noastr? se bucur? de profund respect nu numai oamenii

remarcabili contemporani, dar ?i activi?tii progresi?ti din trecut, care au

adus ?tiin?ei ?i culturii un mare prinos.

Printre oamenii celebri ai rubricii noastre numele medicului umanist

Toma Corb? ocup? dup? merit un loc de onoare.

Dup? absolvirea în anul 1893 a facult??ii de medicin? de la

Universitatea din Chiev, T. Corb? se întoarce în ora?ul s?u natal unde î?i

începe activitatea de medic- sanitar. În?elegînd foarte bine dependen?a

direct? a bolilor de medicul cocial, T. Ciorb? a f?cut tot ce a fost cu

putin?? pentru a ridica nivelul culturii sanitare a ora?ului, mai ales a

cartierlor lui s?race, unde dîntuiau diferite boli infec?ioase ?i de copii.

Meritul deosebit al lui T. Ciorb? const? în sfor??rile lui insistente,

pe care depunia pentru a ob?ine deschiderea unui spital de boli

infec?ioase. Numai energia nesecat? l-a ajutat pe vestitul medic s?

organizeze un astfel de spital ?i s?-l înzestreze conform cerin?ilor

timpului. Înfruntînd mereu rezisten?a autorezisten?a auorit??ilor ?i a

medicilor particulari, în mînile c?rora se afla aproape toate asisten?a

medical?, doctorul Ciorb? ob?inea cu mare greu aloc?ri pentru amenajaea

spitalului ?i pentru medicamente, din care el le cump?ra pe acestea din

urm? din propriile sale mijloace destul de lumitate.

Doctorul Toma Ciorb? tr?ia modest, nu lua de la s?raci plat? pentru

ajutorul medical. Deseori el le d?dea pacien?ilor nevoia?i bani pentru

medicamente, îi ajuta cu lemne de foc, astfel u?urîndu-le întrucîtva

existen?a.

Toma Feodosevici pe bun? dreptate ?i-a cî?tigat renumele de “doctor

m?rinimos” în sensul deplin al no?iunii, deoarece el vedea în pacient omul

c?ruia trebuia cu orice pre? s? i se dee ajutor medical, dar nici de cum o

surs? de venituri. Îns? nu numai prin acasta ?i-a cî?tigat el reputa?ia. El

a fost ?i un str?lucit medic-clinician, a c?rui experien?? ?i cuno?tin?e

erau înalt apricieate nu numai de colejii s?i de la spital, dar ?i de

medicii ora?ului Chisin?u ?i ai întregului ?inut al Basarabiei. Toma

Feodosievici era bine mai multe ori i s-a propus se lucreze. Îns? el n-a

vrut s?-?i p?r?seasc? ora?ul natal.

De-a lungul ve?ii sale zbucumate doctorul T. Ciorb? a adus o lupt?

continu? pentru înlenirea soartei bolnavilor. ?i ce n-ar fi f?ut el: trata

sau consulta bolnavi, organiza campanii de vacvinare sau ?inea conferin?e,

î?i aducea aportul la deschiderea unor noi spitale sau preg?tea cadre

medicale – toate le îndeplinea cu îndemînare, bucuros de faptul, c? face un

lucru necesar ?i de folos.

Drumul lui a fost anevoios. El a avut bucurii ?i nereu?ite, speran?e ?i

necazuri, îns? întotdeauna visul i-a fost lsat de viitorul luminos al

poporului s?u.

?i viitorul acests a devenit realitate numai dup? realipirea Basarabiei

la Rusia.

Cît nou aduce în via?a noastr? fiecare zi. Cîte realiz?ri minunate avem

noi în toate domeniile economiei na?ionale ?i în sfera culturii ! Dar cum s-

a schimbat starea ocrotirii s?n?t??ii la noi în republic? ! Ast?zi în

Moldova nu exist? nici o localitate, nici un col?i?or, unde n-ar exista

institu?ii de tratament ?i profilaxie sau n-am avea lucr?tori medicali. La

noi muncesc cu însufle?ire mul?i medici- savan?i, func?ioneaz? diferite

institu?ii de înv???mînt medical, clinici de prima clas?. Dar au fost alte

vremuri odinioar?. Îmi amintesc de anii dup? r?zboi: ruine, epidemii,

mo?tenite de la regimul mo?ieresc-romîn; îmi amintesc cu groaz? de fe?ele

chinuite, ?in minte bine aceste lucruri, pentu c? le-am v?zut cu ocii mei.

Pentru c? eu am participat personal la lichidare consecin?elor sanitare ale

r?zboiului.

?n scurt timp noi am licidat aceste consecin?e ?i am ob?inut o mare

victorie în domeniul ocrotirii s?n?t??ii poporului moldovenes. ?i aceast?

victorie a putut fi ob?inut? numai mul?umit? ajutorului efcient ?i

neprecupe?it, pe care ne l-a acordat partidul, guvernul, toate popoarele

sovetice fr??e?ti.

În prezent, cînd facem minunatul bilan? al luptei pentru acrotirea

s?n?t??ii poporului, trebuie s? ne amintim ?i de veterinarii, care nu sînt

ast?zi cu noi, dar care au tr?it ?i au luptat cu jertfire de sine pentru

combaterea bolilor în condi?ii grele ale realit??ii burgheze.Nu putem s?nu

ne amintim ?i de concet??ianul nostruvestit –doctorul Toma Ciorb?.

Omul acesta, izolat în lumea burghez? plin? de nedreptate ?i

violen??,asuprire na?ional? ?i exploatare, duce o lupt? neobosit? cu

nenorocirea ?i bolile oamenilor simpli, muncea cu jertfire de sine ?i era

foarte cinstit.Calita?ile înalte ale doctorului Ciorb? ne impun un adînc

respect fa?? de el ?i fac ca numele lui s? se bucure deo mare populartate.

Cartea de fa??, stimate cititor, este un omagiu cuvenit b?rb??iei ?i

umanismului acestui om.E un omagiu, meritat ?i de al?i activi?ti în

medicin?, care în anii grei de r?sp?ndire axcesiv? a bolilor sociale ?i

infec?ioas? ?i-au p?strat spiritul de încredere în victoria ra?iunii

omene?ti ?i au dus o lupt? eroic? pentru u?urarea suferin?ilor omene?ti.

În catre sînt glorificate numele acelor care au p?strat cu sfin?enie ?i

a transmis genera?iei um?toare cele mai bune tradicii ale medicinii

na?ionale ob?ite?ti.

Acast? carte este destinat? mun?ii ?i inimii tinerilor medici,

viitorilor medici, care p??esc sau vor p??i în rîndurile lupt?torilor

pentru fericirea oamenilor muncii. Ea apeleaz? la con?tiin?a noastr? s?

p?streze cu sfin?inie s? p?zeasc? cu fermitate prezentul ei ?i al nostru.

La 15 eanuarie 1864 în familia ?tabsc?pitanuli din regimentul de

infanterie “Lublin” Feodosii Ivanovici Ciorb?, în vîrst? de treizeci ?i doi

de ani, s-a n?scut primul copil.

Feodsii Ivanovici se n?scut ?i el în familia unui militar sadea – a

ober-ofi?erului Ivan Ciorb?, b??tina? din judi?ul Ananev, fosta gubernie

Herson,- ?i, desigur, porni pe urmele lui. În r?zboiul ruso-turic din anii

1853-1856 el era deja comandant iscusit. Petru distin?ie în lupt? el a fost

decorat cu ordinul “Sf. Stanislav” ?i cu cîteva medalii de bronz.

Peste un an dup? c?s?torie, spre marea lui bucurie, Alexandra

Sergheevna Zapolscaia-Unias, acum Ciorb?, î-a ?scut un fecor, pe care l-au

botezat în luna februarie la biserica “Sf. George” din Chi?in?u, dîndu-i

numele Toma în cinstea na?ului acestuia Toma Tomovic.

Feodosii Ivanovici ?i Alexandra Sergeevna au început s? duc? o via??

fericit?. La un an a ap?rut ?i al doilea feceor Egor, pe urm? Alexandra

Sergheevna a n?scut înc? trei fiice: Zinovia (8 iulie 1866), Anastasia (28

iulie 1867) ?i Tatiana (20 octombrie 1870). ?i în sfîr?it, în ziua de 6

octombrie a anului 1873 se na?te ultimul feceor – Ion, viitor matematician

?i revolu?ionar.

În anul 1868 Feodosii Ivanovici cu familia sa se stabile?te pentru

totdeauna la Chi?in?u. Ceva mai tîrziu familia a strîns cu greu o mic? sume

de bani si a cump?rat o c?su?? ?i un lot de p?mînt pe lîng? ea în satul

Gr?tie?ti, în apropierea ora?ului Chi?in?u ?i s-a mutaat acolo. Îns? bani

totuna nu aveau destui. Iat? de ce atunci cînd a venit timpul ca Toma s? se

duc? la ?coal?, a ap?rut întrebarea: de unde de g?sit bani s?-l înve?e? I-a

scos de la ispas Sidor Rocovski, o rud? dep?rtat?, asesor la colegiu. El n-

avea copii ?i a hot?rît s?-l ajute pe Toma s? fie dat la înv???tur? la

liceul ¹1 de b?ie?i. Deacea S. Rocovscii a prezentat direc?iei liceului

urm?torul angajament: “La cererea mea de la 22 iulie a anului 1875 despre

înscrierea nepotului meu Toma Ciorb? la liceul din Chi?in?u, am onoarea s?

anexez angajamentul meu de a-l asigura cu toate recuzitele ?colare ?i de a

pl?ti regulat taxa pentru dreptul la înv??tur?. El va tr?i la mine în

sectorul I al or. Chi?in?u, pe straa Caucazului, în casa doamnei

Turjanscaia”.

Un rol deosebit în democratezarea procesului de înv???mînt la liceu a

jucat vestitul activist al înv???mîntului public Chiril Petrovici

Ianovschii, absolvent al Univerit??ii din Chiev, om progresist dup?

concep?iile sale. Iat? ce spunea mai tîrziu unul din renumi?ii medici

moldoveni M.B. Slu?chii în amintirile sale despre studiile f?cutela liceu

în anii 60: “Scopul lui (despre C.P. Ianovschii – E.P.): principal era s?

dezv?lue l noi cele mai bune instincte umane”. ?i mai departe: “Rejimul

?colar pe timpul lui Ianovschii afost uman la gradul superlativ. B?tea cu

varga ?i carcera, silirea elevilor se stee în ginunchi erau excluse”

Deosebit de respendite era printre absolven?i profesia de medic. Iat?

de ce din rîndurile lor au contribuit la prosperarea medicinii noastre, au

jucat un rol deosebit în dezvoltarea ?tiin?ei ?i ocrotirii s?nît??ii.

Primii elevilor ani tat?l s?u îl mai ajuta, îl ajuta ?i unchiul Sidor;

mai tîrziu nici ajutorul acesta nu-l mai primea. Dup? absolvirea clasei a

treilea Toma era amenin?at s? fie exclus din liceu, fiindc? nu pl?tise taxa

pentru studii. L-a salvat întîmplarea. A murit renumitul negustor A. Cufli,

care l?sase prin tetament 4000 ruble din veniturile sale pentru a fi

?mp?r?ite ca burs? la cî?iva elevi s?raci.

Prin hot?rirea consiliului de tutel? ?i a colegului înv???torilor

aceste burse au fost acordate fra?ilor Gheorghe ?i Luca Durdufi, Dumitru

Gaponov ?i Toma Ciorb?. Acast? burs? era “colacul de slvare”, cu ajutorul

c?ruia el a reu?it s? termine cu succes liceul ?i s?-?i continue studiile

la universitate. Elevii men?iona?i mai sus continua s? primeasc? acast?

burs? fiind deja studen?i.

Toma înv??a cu st?ruin??, citea mult, era harnic ?i insistent, sincer

?i principial. Calit??ile acestea au contribuit la crearea unei atitudini

anumite fa?? de via?? ?i de obliga?iile sale. În anul 1877 via?a

Chi?in?ului s-a înviorat. Aici au început s? soseasc? militari din

avangarda armatei ruse. Tat?l lui Toma a hot?rît s? fac? ?i el ceva

deosebit, nec?tînd la vîrst?: a dat cerere s? fie trecut din nou la

serviciu în armata activ?.

În ora? erau contonate cîteva spitale militare, conduse de doctorii în

medicin? I.V.Einhorn, A.N.Radzevici, I.O.Noreico, S.I.Chenig?a?. medicul

?ef al spitalului de gubernie V.P.Tveordohlebov organiza vizite medicale

sistematice în sec?ii cu participarea medicilor sosi?i din alte p?r?i.

Sosirea marilor savan?i ?i medici N.I.Pirogov, S.P.Botchin,

N.V.Sclifosofschii, C.C.Raier la Chi?in?u a devinit un mare eviniment în

via?a medical? a ora?ului.â

Timp de doi ani elevii liceului au urm?rit desf??urarea evenimentelor

din Balcani.

În anul 1885 într-un termen scurt de dou? s?pt?mîni T.Ciorb? a sus?inut

unsprezece examene ?i împreun? cu al?i treisprezece colegi de liceu a

primit atestat de maturitate.

Starea meterial? a familiei era foarte grea, mai ales c? trebuia de

pl?tit ?i taxa pentru studiile fratelui mai mic Ion.Toma ar fi vrut s?

înve?e mai departe, îns? totul depindea de aceea dac? i se acorda sau nu

bursa din fondul lui A.Ciufli. dup? multe ?ov?eli colegiul pedagogic a

hot?rît, în sîr?it, s?-i acorde bursa. Problema unde s?-?i fac? studiile el

o rezolvase din timp. Pe atunci deja func?iona calea ferat? Chi?in?u –

Odesa, ?i el a hot?rît s?-?i fac? studiile la facultatea de ?tiin?e

naturale a Universit??ii din Novorosiisk. Îns? toamna numele lui T.Ciorb?

figura în listele studen?ilor facult??ii de medicin? a Universit??ii “Sf.

Vladimir” din Chiev.

Alegerea Universit??ii din Chiev pentru continuarea studiilor de c?tre

T.Ciorb? era legat?, probabil, de o tradi?ie veche, c?ci pîn? atunci în

ora?ul de pe Nipru veneau mul?i originari din Moldova, care î?i f?ceau

studiile la academia Chievo-Bra?caea.

Condi?iile igienice extrem de rele ale ora??lui contribuie la apari?ia

epidemiilor. Au fost cazuri, cînd cele trei clase inferioare aproape

jum?toate din num?rul de elevi lipseau de la lec?ii s?pt?mîni întregi.

Via?a lui Toma aici, la universitate, se deosebea cu mult de via?a lui

de la liceu.

Abea peste cîteva luni T. Ciorb? a început s? studieze în sensul deplin

al cuvîntului obiectele de medicin?. El înv??a cu pasiune, mai ales, c?

avea a?a profesori, încît orice ?coal? medical? l-ar fi invidiat.

Toma c?uta s? nu lipseasc? nici de la o lec?ie interesant?, mici de la

o conferin?? sau adunare studen?easc?.Dar continuarea studiilor a devenit

mai grea: starea material? a lui Toma s-a înr?ut??it de tot.

Trebuie de reamintit c? pe atunci numai cinci-?ase procente din tot

num?rul studen?ilor erau asigura?i cu burs?.

Mijloacele agonisite de Toma în timpul vacan?ei de var? în urma

serviciului, pe care îl f?cea el în diferite spitale de zemstv?, erau

insuficiente pentru a acoperi cheltuelile de între?inere.Deaceea el a fost

nevoit s?-?i întrerup? studiile de cîteva ori.?i totu?i perseveren?a ?i

r?bdarea, ajutorul prietenilor i-au permis s?-?i termine studiile ?i s? dee

cu succes examenele de absolvire.Cînd i se îmîna multa?teptata diplom? de

gradul I, el era sigur, c?-?i va consacra via?a combaterii infec?iilor, c?

inima ?i cuno?tin?ele sale apar?ineau poporului.

Sa terminat procesul de formare a tîn?rului Ciorb?. El se ?ntorce ?n

ora?ul natal Chi?in?u cu inten?iea ferm? s? ?nceap? o lupt? grea ?i de

lung? durat? pentru s?n?tatea oamenilor.

La sf?r?itul anului 1893 el a reu?it s? ob?in?o anumit? sum? de bani,

cu care a cump?rat din Var?ovia dou? etuve model Iung, dintre care una a

fost l?sat? pentru nevoile ora?ului, iar a doua a fost trimis? în jude?ul

Orhei, unde ap?ruser? cazuri de holer?.

Cu toate greut??ile, doctorul T.Ciorb? a reu?it s? rezolve aceste

probleme în doi ani.

În anul 1896 în fa?a mul?imii, adunate la marginea dinspre Buiucani a

ora?ului, a fost inaugurat spitalul pentru infec?io?i. Acest spital era

construit dup? proectul ?i sub conducerea doctorului T. Ciorb?. Cinci

foi?oare separate, situate la o distan?? anumit? unul de altul, morga ?i

alte cl?diri aucziliare, f?cute frumos din piatr? ?i acoperite cu ?igl?

ro?ie, d?deau spitalului un aspect încînt?tor pe fondul verde?ii.

T. Ciorb? devine medic-?ef al spitalului, medic-curant, bacteriolog

prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucr?tori medicali,tat? bun

pentru to?i bolnavii. Pe atunci doctorul T. Ciorb? devine deja om renumit,

cunoscut de to?i de la mic ?i pîn? la mare.În sfîr?it, a devenit o

realitate visul lui despre aceea c? “combaterea eficient? a epidemiilor va

fi posibil? numai atunci cînd va fi unit? ac?iunea a dou? organiza?ii

diferite –curativ? ?i sanitar? ...”.

ðåôåðàòû Ðåêîìåíäóåì ðåôåðàòûðåôåðàòû

     
Ðåôåðàòû @2011